Sondaj Pic&Poc

* Sondajul va avea o eroare de +/- 2³ ‰, a fost comandat de mine si n-are nici o relevanta pentru meciul Dinamo-Steaua din week-end nu conteaza daca iese Obama sau nu presedinte!

Pic&Poc©

Domnii scurte : Iuga Ologul

Iuga Ologul(1399 – 1400)

Un alt domnitor mai puţin cunoscut este Iuga Ologul, cel care a domnit asupra Moldovei, din noiembrie (înainte de 28) 1399 şi până în iunie (înainte de 29) 1400 .

Referitor la originea sa, se ştie că el era fiul lui Roman I (1391-1394) şi al primei soţii a acestuia, o principesă de origine lituană, al cărei nume nu s-a păstrat de-alungul secolelor, dar care provenea din neamul Koriatovicilor, cârmuitorii Podoliei. O dovadă că mama lui se înrudea cu aceştia este faptul că a fost botezat Iuga (Iurga, Iurg, Iurie), nume lituanian rutenizat (echivalent cu cel de Gheorghe), după un membru marcant al familiei domnitoare podoliene şi anume Iurie Koriatovici.

Iuga Ologul a avut drept fraţi, după ambii părinţi, pe Mihail şi pe Ştefan (care, sub numele de Ştefan I, a guvernat Moldova, înaintea sa, între 1394-1399), iar, doar după tată, pe Alexandru (viitorul domn Alexandru cel Bun, ce a cârmuit statul românesc est-carpatin, între 1400-1432) şi pe Bogdan „jupanul”.

Pe cea de-a doua consoartă a părintelui său (mama fraţilor lui vitregi) a chemat-o Anastasia, ea fiind sora cnezilor podolieni, Iurie şi Teodor, descendenţi ai dinastiei princiare lituaniene a Giedyminovicilor (ramura Koriatovici). Prin aceasta, dar şi prin cea care i-a dat viaţă, Iuga Ologul se înrudea atât cu Wladislav al II-lea Iagello (mare cneaz al Lituaniei, între 1377-1392, şi rege al Poloniei, din 1386 şi până în 1434), cât şi cu Witold (mare cneaz al Lituaniei, între 1392-1430).

Cu supranumele de „Ologul” (mai mult ca sigur cu înţelesul de „Paraliticul”), îl întâlnim numai în Letopiseţul de la Putna, întocmit, în primii ani ai veacului al XVI-lea, motivele, pentru care a rămas în istorie cu această poreclă, necunoscându-se cu precizie (probabil că suferea de o boală care îi îngreuna deplasarea).

Moment publicitar

 

Din categoria “Viata bate reclama”!

 

Locatia: Campina, PH

Mai precis: un chiosc.

- Buna seara!

- Buna seara!

- Red Bull, aveti?

Fabula

Doi tigani in tramvai (un el si o ea, probabil sot si sotie) se certau ca la usa cortului. La un moment dat, el o tranteste:

- Da-te, fa, dracu` d-acilea …de …de … Te reneg!

Ea, dupa cateva clipe de stupoare:

Domnii scurte : Dan I

Dan I (1385 – 1386)

Domn al Ţării Româneşti, din 1385 (îşi începe domnia undeva între 1 ianuarie şi 31 august) şi până în 23 septembrie 1386, Dan I a fost fiul lui Radu I Basarab (conducătorul statului românesc sud-carpatin între 1377-1385) şi al primei soţii a acestuia, doamna Ana. Deşi a avut una dintre cele mai scurte guvernări din istoria noastră, el poate fi considerat, totuşi, drept unul dintre cei mai însemnaţi domnitori români, atât datorită puternicei sale personalităţi cât şi a remarcabilelor lui realizări.

Cu toate că nu a fost asociat la domnie de către părintele lui, fiind însă cel mai mare dintre fraţi, când acesta va muri, îi va urma imediat la tron. În general Dan I a dus aceeaşi politică ca şi predecesorii săi, continuând-o, îndeosebi, pe cea promovată de viteazul său tată, prioritară, pentru el, fiind menţinerea, pe orice cale, a independenţei Ţării Româneşti.

Blog de Braila

Pe 26 octombrie, va avea loc prima editie “Blog Meet Braila”, bineinteles in orasul Braila, unde sunt invitati bloggisti/ bloggeri nascuti/ crescuti in orasul de pe Dunare(si nu numai), la initiativa lui Alexandu Petras. Momentan locatia este necunoscuta. Se stie ora in schimb – 15.00.

Au fost invitati mai multi bloggeri de obarsie braileana, printre care si eu, precum si cativa din Galati. Voi incerca sa ajung.

Update: Locatia – Kapa Cafe.

Domnii scurte: Bogdan al III-lea cel Orb

Bogdan al III-lea Cel Orb (2 iulie 1504 – 20 aprilie 1517)

Numãrându-se printre cei mai de seamă voievozi ai Moldovei, Bogdan al III-lea cel Orb a guvernat-o din 2 iulie 1504 şi până în 20 aprilie 1517. El a fost singurul fiu legitim supravieţuitor al lui Ştefan cel Mare (ce a domnit între 14 aprilie 1457 şi 2 iulie 1504) şi al doamnei Maria Voichiţa (fiica lui Radu cel Frumos), numele primindu-l în amintirea bunicului său, Bogdan al II-lea (1449-1451), cel ucis la Reuseni.

Născut la 16 iunie 1479, Bogdan al III-lea fusese botezat şi Vlad, evident în cinstea vestitului Vlad Ţepeş, vărul primar al tatălui său, dar şi pentru a-l deosebi de celălalt fiu al marelui Ştefan, ce a purtat tot numele de Bogdan (acesta, de altfel, a şi murit la scurt timp după venirea pe lume a fratelui său mai mic). Până în 1498, în documentele interne ale statului moldav, el este consemnat cu ambele nume, atât cu cel moldovenesc de Bogdan, cât şi cu cel muntenesc de Vlad (acesta fiind, de altfel, un onomastic foarte des întâlnit în rândul Basarabilor Drăculeşti, din care se trăgea şi el pe linie maternă). Începând, însă, cu acest an, mai exact din 24 septembrie 1498, în hrisoavele domneşti este pomenit doar cu numele de Bogdan la care i se adaugă şi titlul de voievod, acest fapt învederând, că tatăl său şi-l asociase la domnie.